Fiecare din noi are o poveste a vietii sale.La unii povestea vietii este una placuta auzului si privirii,la altii insa povestea este trista si din ochii celor care au trait-o si o citesc curg lacrimi amare atunci cand se rup lanturile ce tin incuiate amintirile despre viata lor!
Demonii Mariei ar putea fi un subiect de carte din care multe mame sau viitoare mame ar putea sa invete cate ceva!
imagine google
In fundal se aude un colind la radio si clinchetele clopoteiilor rasuna
ciudat in urechile Mariei ,care cuibarita in fotoliul din dreptul
ferestrei priveste la fulgii mari ce se leaganau usor in aerul rece al
iernii.Privirea ei insa trece departe de acesti fulgi mari ca penele de
gasca,moi si pufosi la atingere.Lacrimi mari se rostogolesc pe obrajii
sai fara sa isi dea seama.Undeva departe se aude glasul surorii sale mai
mari care striga:
-Mama uite ce face Maria,a pus o pana la nas!
Maria zambeste , trage aer in piept si fulgii usori se lipesc de nasul
sau mic si carn,apoi expira si fulgii se dezlipesc si se departeaza de
nasul si de fata sa.
-Mama ce frumos miroase aceasta pana si ce moale este,zise Maria!
Mama a certat-o rau pe Maria si ea s-a refugiat intr-un colt plangand
fara sa o vada nimeni.Era trista caci mereu i se parea ca mama si
fratii au ceva importiva ei.A plans cat a plans apoi a inceput sa se
joace cu puisorii ce abia erau iesiti din gaoace.
Sa fi avut Maria vreo trei anisori pe atunci sau poate chiar mai
putin.Insa asa mica cum era ,simtea tot ce este bine si tot ce este rau
in viata ei.
Tatal sau isi batea des mama ,isi batea si copii care niciodata nu
intelegeau de ce mama lor este batuta si nici de ce ei sunt
batuti.Credeau ca asa trebuie,erau prea mici sa judece sau sa vada cum
este viata si in alte familii.
De multe ori mama isi lua copii si fugea de acasa pe la vecini sa se
adaposteasca,alteori era prinsa si batuta atat de tare ca nu se putea
ridica din pat si tatal sau o hranea cu lingurita sa nu moara .Copii ei
erau privati de tot ce trebuiau sa aiba niste copii intr-o familie
normala.Mereu lipseau de la scoala ,caci ei traiau mai mult prin vecini
decat acasa de frica tatalui.
Maria mergea la scoala cu rochita fara sortulet si invatatoarea o certa
mereu,o punea la colt si o dadea exemplu rau in fata clasei.Nimeni nu
stia de fapt calvarul prin care trecea fetita si fratii ei.
Anii au trecut greu peste familia Mariei si nu de putine ori mama sa a
dorit sa isi dea copii la o casa de copii,dar isi iubea copii prea mult
si nu se putea dezlipi de ei.
Unde ar fi putut sa mearga mama Mariei sa scape de batai si calvarul
indurat zi de zi,clipa de clipa ,daca ea era in casa ei ,pe pamantul ei
si nu stia nici macar o boaba de carte.Caci parintii sai nu au dat-o la
scoala si pe ea ,sa invete macar cateva clase sa se poata descurca in
viata.
Intr-o zi mama Mariei a plecat undeva departe la un frate al sau care
murise si isi lasase acasa copii doar cu tatal.Tatal s-a imbatat la
prima ora a diminetii si apoi si-a batut copii atat de rau incat nici
vecinii nu i-au putut scoate din mana lui.Atunci vecinii au chemat
militia sa ii ajute. Militienii l-au incatusat si l-au dus la sectie
unde i-au aplicat o corectie de plangeau si pietrele de mila lui.Cand
s-a trezit si si-a revenit era plin de vanatai si multa vreme nu s-a
putut tine pe picioare de la corectia primita.
Alteori Maria se ducea ea insasi la militie sa ii roage sa vina sa ii
ajute fratii si sa ii scoata din mana tatalui.Cand tatal ei afla ca ea a
fost cea care l-a turnat militiei o batea atat de rau si o ameninta cu
moartea.Maria insa era invatata cu bataiile si cu amenintarile si nu de
multe ori ii zicea tatalui sau ca nu o doare bataia aplicata,o doare
doar sufletul ei chinuit fara vina.Tatal parca turba de furie si o lovea
pe Maria pana se satura.
Intr-o noapte cand mama Mariei era plecata la oras cu treburi,tatal sau
a luat-o pe Maria in patul sau si s-a jucat cu ea pana ce a
adormit.Fata s-a ridicat usor si descult , cu o hainuta pe ea a fugit de
acasa si s-a culcat intr-o gluga de porumb.Doua zile a stat fata
ascunsa fara sa vina acasa.Cand mama Mariei a venit, fata i-a povestit
ce i-a facut tatal sau si mama nu a crezut-o pe ea,l-a crezut pe tatal
sau.Cum ca ea ar fi fost rea si ea si-ar fi dorit.Maria nu putea sa
creada ce aude si mintea ei se umplu de ura si venin impotriva
parintilor sai.Inima Mariei era doar ura si venin si de multe ori ar fi
vrut sa plece de acasa,sau pur si simplu sa inchida ochii si sa nu se
mai trezeasca.
Intr-o zi mare pe toloaca (imas) de la marginea satului ,Maria a venit
pe lume plangand in muzica tiganilor ce isi cantau hora in jocul
taranilor ce sarbatoreau "Inaltarea Domnului".Se zice ca cei nascuti la
zile mari sunt oameni cu mult noroc si sunt daruiti cu har de Bunul
Dumnezeu.Maria insa a venit plangand la acea zi mare si mereu la zile
mari ,de sarbatoare ,Maria plangea caci tatal sau se imbata cel mai
tare si atunci ea ,mama sa si fratii sau erau fugariti ,batuti si
alungati de acasa.Niciodada cat a fost copil Maria nu s-a putut bucura
de copilarie,de sarbatori .Ea a fost un om mare intr-un trup mic si si-a
incarcat inima sa doar cu suferinta,ura si venin!
Cand Maria a plecat de acasa a jurat ca nu se va mai intoarce niciodata
si ca nu va mai privi inapoi.Insa usor de zis ,mai greu de realizat asa
ceva.Se gandea mereu la mama sa si la fratii sai ramasi in urma la
suferinta si la chinuri.
Intr-o zi tatal sau a cazut la pat,a zacut si incet s-a stins si Maria
s-a intors sa isi ingroape tatal si sa isi planga pe cel care a fost
tatal sau si calaul sau.O lacrima nu a curs din ochii Mariei atunci cand
si-a vazut parintele pe masa,insa lacrimile au venit mai tarziu si au
curs zile si saptamani la rand.
Sapte ani, Maria nu a fost la mormantul parintelui sau,sapte ani l-a
urat pe parintele sau si in toti acesti sapte ani Maria l-a visat pe
tatal sau ca o fugareste sa o prinda si sa o bata.Toate noptile Mariei
erau nopti de cosmar si zilele erau pline de ura si venin.
De cate ori Maria mergea pe strada si vedea un tata cu fetita sa de
mana,inima ei incepea sa fiarba,sa clocoteasca si cu greu Maria se
abtinea sa nu sara la gatul acelui tata.Pentru ea orice tata de fata era
un violator.
Cand isi suna mama sa o intrebe ce mai face,mama incepea sa se planga
ca o dor toate si ca din cauza copiilor a indurat toate cate a
indurat.Mintea Mariei insa o lua razna si Maria se rastea la mama ei
spunandu-i ca nu i-a facut nici un bine in viata asta si ca mai bine o
dadea la casa de copii.Poate astazi ar fi fost si ea om si nu ar mai fi
suferit atat.
Dupa sapte ani Maria s-a imbolnavit si si-a visat tatal ca a venit la
geam cu un buchet de sanzaiene si a chemat-o la usa sa i le dea.Maria
s-a trezit in acea dimineata,s-a imbracat si s-a dus la mormantul
tatalui sau sa isi ceara iertare.Nici macar mormantul nu il mai
recunoastea,buruienile erau cat casa,mormantul era neingrijit si crucea
statea sa cada.Atunci Maria a facut curat,a aprins o lumanare si si-a
rugat parintele sa o ierte.Din acea zi Maria a incetat sa isi mai viseze
tatal ca o fugareste si ca vrea sa o omoare.
In acea zi Maria a invatat sa ierte,a invatat sa traiasca fiecare zi ca
si cum ar fi fost ultima zi si a invatat ca nu doar parintii sai au
fost vinovati de toata tragedia lor.Au fost vinovati si cei din jurul
lor care au vazut cosmarul acelei familii ,insa nu au facut
nimic.Comunitatea in care au trait nu a facut nimic pentru a-i ajuta!
Soneria suna strident si Maria sari speriata din fotoliul sau si alerga
spre usa.Deschise usa si o fetita cu nasul carn o intreba daca primeste
cu colindul.Maria zambi printre lacrimi si dadu afirmativ din
cap.Fetita incepu sa colinde cu glas de inger un colind despre Fecioara
Maria.Cu lacrimi in ochi Maria a intins fetitei o portocala si un
banut.Atunci Maria si-a dat seama ca are nevoie de ajutor ,ca viata
poate fi frumoasa chiar daca anii ce au trecut peste ea au fost ani grei
si plini de suferinta.
Inca mai este timp isi zise Maria chiar daca tamplele ei erau albe ca neaua,comunitatea
o poate salva si pe ea si cine stie poate acolo in acea comunitate, ea
si povestea ei vor face ca cei ca ea si ca parintii Mariei sa poata
depasi momentele dificile si greu de trecut!
În ianuarie, Editura Univers sărbătorește luna Enigma, luna dedicată
colecției de cărți polițiste și thrillere, una dintre cele mai vechi
serii ale editurii: concursuri, mistere de dezlegat, informații
atractive despre cărțile, autorii dar și cititorii Enigma, oferte și
reduceri. Mai multe detalii găseşti aici: http://www.edituraunivers.ro/12-enigma
